Istoria parapantei

Dacă vrem să știm în ce direcție ne îndreptăm, ar fi bine să știm și de unde am pornit…

Parapanta este un aparat de zbor confectionat din material textil, asemanator cu parasuta aripa. Spre deosebire de parasuta, atunci cand se umfla cu aer, parapanta ia forma unui profil aerodinamic capabil sa dezvolte portanta. Cu ajutorul portantei parapantele performante pot plana pe distante destul de mari. Pilotul atarna suspendat sub voalura parapantei intr-un ham special (seleta). Atat viteza de inaintare cat si directia sunt controlate cu ajutorul a doua comenzi. Decolarea se poate face prin alergare pe o panta sau prin tractare cu dispozitive speciale. Daca viteza vantului este suficient de mare se poate decola si fara alergare. Parapanta nu este conceputa pentru saltul din avion.

Neavand alta sursa de energie decat energia potentila datorata diferentei de nivel, parapanta trebuie sa sacrifice altitudine pentru a plana. Totusi, cu ajutorul curentilor ascendenti se poate urca la inaltimi superioare locului de decolare.

In 1952 Domina Jalbert inainteaza biroului de Brevete din Statele Unite un model de parasuta cu mai multe celule (faguri) si cu un sistem de directie laterala.

In 1954 Walter Neumark prezice (intr-un articol al revistei “Flight Magazine”) ca va veni un timp in care un pilot va putea decola singur fugind la vale sau aruncandu-se de pe marginea unei prapastii, folosind un dispozitiv similar de aeronava ca cel descris de Domina Jalbert in 1952.

In 1961 inginerul francez Pierre Lemoigne creaeza un model imbunatatit de parasuta care duce la creearea Para-Commanderului (“PC”) cu  taieturi si decupaje in lateral si spate favorizand manevrabilitatea punand astfel bazele sporturilor parasailing si parascending.

Multi sustin ca cea mai mare inovatie in materie de parasute, de la Leonardo da Vinci incoace, a facut-o Domina Jalbert prin design-ul propus biroului de brevete din Statele Unite in 10 Ianuarie 1963, unde introducea pentru prima prima data termenul de “parafoil” care era in esenta o forma aerodinamica similara cu o aripa, cu mai multe sectiuni ,deschise in fata si inchise in partea din spate, care se umflau datorita presiunii aerului in miscare.

Autorul Walter Neumark a scris “Proceduri operationale pentru parasute ascendente” (Titlu Original: Operating Procedures for Ascending Parachutes) si impreuna cu alti colegi de la Asociatia Britanica de Parasutism intemeiaza in 1973 the British Association of Parascending Clubs (BAPC) iar in 1985 autorii Patrick Gilligan (Canada) si Bertrand Bubuis (Switzerland) scriu primul manual de zbor intitulat “The Paragliding Manual” folosind pentru prima data oficial temenul de “paragliding” (parapantism).

In anii 80` si de atunci incoace a urmat o succesiune de imbunatatiiri constante ale echipamentului de zbor si a popularitatii acestui sport marind intr-un ritm constant numarul celor care il practica. Primul campionat mondial de parapanta s-a tinut in Kössen, Austria in 1989.

Romeo Roșia – in memoriam

Guy Kinst – in memoriam

Liviu Iovan – in memoriam http://pilotmagazin.ro/2010/12/parapanta-romanesca-trecut-si-prezent-in-istoria-zborului-liber/